Comuna Viştea este situată în centrul ţării, la marginea de vest a judeţului Braşov pe DN 1, la poalele munţilor Făgăraş şi în partea sudică a depresiunii cu acelaşi nume. Coordonatele localităţii sunt: -45-40 grade latutudine nordică şi 25 de grade longitudine estică. Comuna Viştea, judeţul Braşov, cuprinde satele Viştea de Jos, Viştea de Sus, Viştişoara, Olteţ şi Rucăr. Sediul administraţiv al comunei se află în Viştea de Jos, localitate situată pe Drumul Naţional 1 între Făgăraş ( 20 km) şi Sibiu (55 km).

Prima atestare documentară scrisă a satelor Viştea datează de la începutul anului 1400. Este vorba despre o diplomă dată de domnitorul Mircea cel Bătrân.“Prin această diplomă Mircea de Bătrân a dăruit boierului Costea în cursul domniei sale Viştea de Jos, Viştea de Sus şi jumătate din Arpaşul de Jos “. Acest document nu mai există însă, cel mai vechi document care s-a păstrat şi în care apare scris numele Viştea datează din 11 august 1511 şi este semnat de castelanul şi căpitanul Cetăţii Făgăraşului Paul de Thomor, prin care se recomfirma drepturile de stăpânire asupra moşiilor din Viştea. Începând cu secolul al XVI-lea, numele Viştea şi locuitorii ţinutului numiţi vişteni apar menţionaţi în numeroase scrieri istorice.

Vecini
Comuna Viştea se învecinează la nord cu comuna Bruiu, judeţul Sibiu, la sud cu creasta munţilor Făgăraş, respectiv cu vârfurile Moldoveanu şi Viştea Mare, care se află la graniţa cu judeţul Argeş, la est cu comuna Drăguş şi în partea vestică cu oraşul Victoria şi comuna Ucea.

Origini
Numele comunei Viştea, înseamnă în limba slavă “loc frumos”. Alţi cercetători consideră că toponimul Viştea este de origine dacică şi înseamnă loc depărtat.

Relief:

Comuna Viştea cuprinde o paletă largă de relief, ce se desfăşoară pe trei trepte astfel:

* Treapta munţilor este cuprinsă între creasta Munţilor Făgăraşului şi zona submontană denumită „Sub Plai”. Întregul masiv muntos denumit Viştea Mare străbătut de râul cu acelaşi nume este modelat de roci dure de origine metamorfică constând într-o gamă variată de şisturi cristaline. Această zonă se întâlneşte în partea sudică a comunei, dincolo de satele Viştea de Sus şi Viştişoara.
* Treapa dealurilor este cel de-al doilea etaj geomorfologic şi este format din zona colinară înaltă ( satul Viştişoara) şi zona colinară piemontană (satul Viştea de Sus şi dealurile Rucărului)
* Treapta câmpiei piemontane este rezultatul depunerilor de aluviuni. Apele au cărat şi depozitat pietre, pietriş, nisipuri, marne şi argile nisipoase ce s-au stratificat. Această formă de relief se întâlneşte în partea nordică a comunei în satele Olteţ şi Rucăr.

Comuna Viştea este traversată de numeroase ape.

* Cel mai important râu este Oltul care străbate comuna prin satele Viştea de Jos, Olteţ şi Rucăr.
* Râul Viştea care se formează din doi afluenţi Viştea Mare şi Viştişoara străbate satele Viştişoara, Viştea de Sus şi Viştea de Jos.
* Alte ape, mai mici care străbat satele comunei sunt Corbi, Olteţ, Ruginoasa şi Guşata. Toate acestea se varsă în râul Olt.
* Pe râul Olt se află hidrocentrala Viştea, care produce energie electrică şi care regularizează cursul Oltului. În condiţii de ploi abundente cursul Oltului producea inundaţii, ce afectau cele trei sate prin care trecea.
* Pe râul Viştea Mare se află sus în munţi Cascada Moara Oaghi

Comuna Viştea are organizarea actuală din anul 2004. Înainte de această dată comuna cuprindea pe lângă cele 5 sate: Viştea de Sus, Viştea de Jos, Viştişoara, Olteţ, Rucăr şi satul Drăguş. Începând cu anul 2004, a fost înfiinţată comuna Drăguş.
Prima atestare documentară scrisă a satelor Viştea datează de la începutul anului 1400. Este vorba despre o diplomă dată de domnitorul Mircea cel Bătrân.“Prin această diplomă Mircea de Bătrân a dăruit boierului Costea în cursul domniei sale Viştea de Jos, Viştea de Sus şi jumătate din Arpaşul de Jos “. Acest document nu mai există însă, cel mai vechi document care s-a păstrat şi în care apare scris numele Viştea datează din 11 august 1511 şi este semnat de castelanul şi căpitanul Cetăţii Făgăraşului Paul de Thomor, prin care se recomfirma drepturile de stăpânire asupra moşiilor din Viştea. Începând cu secolul al XVI-lea, numele Viştea şi locuitorii ţinutului numiţi vişteni apar menţionaţi în numeroase scrieri istorice.

Fiecare sat al comunei are propria istorie, propria legendă, iar localnicii sunt mândri de înaintaşii lor. Satul Viştea de Sus a fost o localitate de graniţă între Ardeal şi România. Legenda spune că numele comunei a fost dat după numele unei ciobăniţe \"Vişta\" care s-a aşezat cu familia în această zonă.
Din Viştea Superioară (aşa cum se numea actualul sat Viştea de Sus), mai mulţi localnici au plecat mai spre câmpie, mai aproape de Olt şi astfel s-a înfiinţat şi satul Viştea de Jos.
În ceea ce priveşte Viştişoara, aceasta a fost la început un cătun al satului Viştea de Sus unde se adăposteau peste noapte în lunile în care munceau la pădure, localnicii din sat.
Cu timpul, o parte din ei s-au retas definitiv în Viştişoara unde au format o nouă aşezare. În ceea ce priveşte istoria satelor Olteţ şi Rucăr, aşezate de o parte şi de alta a Oltului, istoria spune că aceste aşezări au fost pur româneşti. O parte din populaţia satului Rucăr a emigrat în Argeş unde a format o nouă aşezare- Rucăr (judeţul Argeş). Ca dovadă stau numele specificice satului din Ţara Făgăraşului care se regăsesc mai târziu în arhivele noii localităţi.

In ceea ce priveşte clima, comuna Viştea, ca întreagă Ţara Făgăraşului aparţine zonei temperat-continentale, dominată fiind de circulaţia atmosferică din nord-vest. Astfel, verile sunt răcoroase, iernile reci şi în general se înregistrează precipitaţii abundente tot timpul anului. Datorită reliefului, clima din comuna Viştea are şi anumite particularităţi. Astfel prezenţa lanţului muntos la sud cu înălţimi de peste 2500 de metri, orientarea spre nord a celor două văi, Viştişoara şi Viştea Mare, alternarea formelor de relief ( de la munte, la câmpie) duc la anumite diferenţe între zona sudică a comunei care este mai răcoroasă şi zona nordică, situată dincolo de râul Olt unde clima este mai blândă.
Temperatura medie anuală este cuprinsă între 6 şi 8 grade Celsius, iar media anuală a precipitaţiilor este de 750 ml/ mp.

Majoritatea locuitorilor din comuna Viştea se ocupă cu agricultura. Cultivarea cartofului este o tradiţie în comună. De asemenea, se cultivă grâu şi porumb. Livezile cu mere şi pere, precum şi grădinile cu zarzavaturi din Olteţ, Rucăr şi Viştea de Sus asigură hrana şi venitul de bază al localnicilor. Majoritatea populaţiei creşte vite. Sunt de asemenea şi familii care se ocupă cu apicultura. Puţini locuitori ai comunei sunt salariaţi, iar câţiva au dezvoltat mici afaceri: magazine sau gatere.

Obiective economice pe sate

Viştea de Jos: sediul Primăriei, Căminul Cultural, şcoală generală, grădiniţa, Poşta, dispensar uman şi veterinar, farmacie, atelier service auto, staţie Peco Petrom, societăţi comerciale ( baruri şi magazine alimentare) şi o fermă zootehnică
Viştea de Sus: grădiniţă, Cămin Cultural, Poşta, dispensar uman, societăţi comerciale (baruri şi magazine alimentare) şi un abator cu o fabrică de pateuri
Olteţ: şcoală primară şi grădiniţă, Cămin Cultural, societăţi comerciale (baruri şi magazine alimentare)
Rucăr: şcoală primară şi grădiniţă, Cămin Cultural
Viştişoara: Canton Silvic, case de vacanţă.

Târguri anuale

Pe raza comunei se organizeaza următoarele târguri de animale:
Viştea de Jos: 4 aprilie, 11 iulie, 25 august

Portul popular din Viştea este practic şi frumos. Femeile poartă iarna ie de bumbac cu flori cusute cu mâna, cheptăriţe din piele de miel, şorţ cu flori roşii pe fond negru, iar pe cap, fetele şi feciorii poartă pălărie, iar femeile căsătorite cârpe. O trăsătură a vestimentaţiei populare este că toate piesele sunt bine strânse pe corp, ceea ce dă o notă de supleţe. Costumul bărbătesc este compus din cămaşă, pantaloon de cânepă şi haină de lână. Cheptarele sunt făcute de meşteri din Viştea de Jos sau din Rucăr.

Obiceiuri

Cele mai multe obiceiuri populare ale comunei erau legate de vârsta copilului.

* La naşterea copilului viştenele obinuiau să-i pună în scutec sau în scăldătoare, diferite obiecte, simboluri ale diveselor meşteşuguri sau calităţi menite noului născut.
* Copiii începeau de mici să deprindă cantecele şi dansurile populare, astfel că la vârsta adolescenţei intrau în joc gata învăţaţi.
* Şezătorile erau petrecerile cele mai frumoase ale tinerilor, cu cântece şi jocuri specifice.
* Nunta era cu adevărat o sărbătoare a întregului sat, fiecare nuntaş jucând un rol cunoscut mai dinainte. În vechime, nunta ţinea o săptămână, de joi până joi. Tot timpul se juca şi se cânta.
* De Crăciun se organiza ceata de feciori în frunte cu un vătaf. Ceata organiza jocul pe toată perioada sărbătorilor.

Jocul stătea în mijlocul multor obiceiuri ale localnicilor din Viştea. Printre jocuri se numără: învârtita, haţegana, brâul, sârba, hodoroaga, raţa, romana. În anul 1939, a avut loc în Suedia la Stockholm, Congresul Internaţional al Ştiinţei Etnografice şi al Dansurilor Populare. La acest congres a participat ca reprezentantă a României, formaţia de dansuri din Viştea de Jos care a ocupat locul întâi. De atunci, în sat şi în întreaga comună, dansurile populare au avut o importanţă deosebită.

În prezent se mai ţin doar câteva din aceste obiceiuri: colindatul cetei de feciori în ajunul Crăciunului, şi colindatul Irozilor în ziua de Crăciun.

Muzeul Popular din Viştea de Jos reuneşte cele mai reprezentative piese de artă populară, fotografii, obiecte casnice, unelte de lucru- adunate de-a lungul timpului de sătenii din comună. Muzeul este folosit ca spaţiu didactic pentru elevii şcoliilor din comună, dar este şi un punct turistic important pentru cei care doresc să admire elemente din trecutul zonei.

Religie

Populaţia majoritară este de religie ortodoxă. Înainte de 1950 în comună exista o comunitate Greco-Catolică puternică însă aceasta a fost asimilată de Biserica Ortodoxă. Pe raza comunei funcţionează următoarele puncte de cult şi monumente istorice.

* Viştea de Jos: două Biserici Ortodoxe, două monumente istorice, patru troiţe.
* Viştea de Sus: o Biserică Ortodoxă, o Casă de Rugăciune Evenghelică.
* Olteţ: o Biserică Ortodoxă, două troiţe.
* Rucăr: o Biserică Ortodoxă, o Casă de Rugăciune Baptistă.