AŞEZAREA LOCALITĂŢII
Comuna Tărlungeni este cuprinsă în teritoriul administrativ al judetului Braşov fiind amplasată în sud-estul lui şi se învecinează cu teritoriile administrative ale municipiului Braşov, municipiul Săcele şi comunelor Prejmer, Hărman, Budila şi Vama Buzăului. Comuna Tărlungeni este situată în depresiunea Bârsei, la poalele muntelui Ciucaş, la o distanţă de zece kilometri de Braşov şi este străbătută de apele pârâurilor Tărlung şi Zizin. Celelalte sate sunt: Purcăreni, Zizin, Cărpinis şi Tărlungeni, sat reşedinţă de comună.
Coordonate geografice: 45°38´36.41˝ Nord şi 25°45´18.28˝ Est

DATAREA LOCALITĂŢII
Despre vechimea comunei Tărlungeni, din documentele cercetate, putem afirma că existenţa comunei datează din secolul al XV-lea. Originea numelui comunei se trage de la râul Tărlung, care se află în partea de vest a comunei. Ca menţiune documentară putem amintii următoarele: în luna noiembrie ziua 4 ,anul 1484 s-a încheiat în oraşul Braşov un document în care se arată plângerea comunei Prejmer împotriva comunei Tărlungeni pentru apa râului Tărlung. Pentru soluţionarea acestei probleme s-a deplasat la faţa locului chiar voievodul Transilvaniei, Bathori Istvan, împreună cu judecătorul Braşovului şi în faţa tuturor locuitorilor din Tărlungeni şi Prejmer s-a hotărât ca să fie lăsată o parte din apa Tărlungului să curgă şi pe hotarul comunei Tărlungeni pentru adăparea vitelor şi pentru mori, iar restul apei să rămâne în albia veche .
Ca informaţii locale se ştie că denumirea comunei s-ar fi luat după aşezarea populaţiei cu casele la distanţe mari unele de altele pe un teritoriu mai lung, care s-a numit Târlă Lungă şi de aici s-a numit Tărlungeni. O altă afirmaţie primită tot din partea populaţiei ar fi ca originea numelui comunei ar proveni din limba latină /Terra –Longa .
Sub aspect administrativ comuna a apaţinut din secolul XV-lea judeţului Alba de Sus, nedeslipindu-se de domnii feudali până în anul 1499, când regele Vladislav, având încurcături băneşti, zălogeşte oraşului Braşov în schimbul unor noi împrumuturi, cele şapte sate Săcelene, din care făcea parte şi comuna Tărlungeni, împreună cu Apaţa şi Crisbav şi care aparţineau de cetatea Branului. Cu toate că au fost predate Braşovului, castelanul Branului, administrează satele zălogite mai departe, încasând dări şi dijme. În anul 1650, principele Ardealului, Rakoczi Gyorgy (Gheorghe ) al II-lea cedează Braşovului definitiv cetatea Branului cu cele şapte sate Săcelene până în anul 1784 când împăratul Iosif al II-lea desfinţează districtul Brasovului, iar comunele din S-V trec la judeţul Făgăraş, iar comunele din restul districtului printre care şi Tărlungeniul, trec la judeţul Trei Scaune, pentru ca şase ani mai târziu, adică în 1970 să revină la forma de district Braşov, în care se găsea şi comuna Tărlungeni. În anul 1850 districtul Braşov desfiinţându-se, comuna a fost alipită la districtul Sibiu. În anul 1854 comuna Tărlungeni, trece din nou la districtul Brasov, care are o prefectură cu zece preţuri, din care una la Săcele. Din anul 1876, comuna aparţine de comitatul Braşov care are trei preţuri, forma care se menţine până în anul 1925 când se formeaza cinci plaşi, plasa Săcele având şapte comune.Prin legea admnistrativă din 1930, judeţul Braşov se împarte în trei plase, din care una plasa Săcele cu 16 comune, printre care şi comuna Tărlungeni. În anul 1932 plasa Săcele se măreşte prin desfiinţarea plasei Buzăului împărţirea nefiind practică, anul următor se desfiinţează, revenindu-se la forma veche cu 7 comune.
Din timpurile cele mai vechi, satul era locuit de ţărani liberi, nefiind nici un nobil feudal în comună. Satul făcea parte din acele treisprezece sate libere, care erau date prin documentul lui Ludovic I din 15 noienbrie 1377, oraşului Braşov, cu condiţia ca aceste sate să ajute la clădirea cetăţii Branului. În urma acestui document, ţăranii din aceste treisprezece sate au devenit iobagii cetăţii, fiind obligaţi să facă numai serviciul militar.

Legende şi povestiri locale:
Legenda râului Tărlung
Legenda tătarilor
Masa Muscalului

EVENIMENTE DEOSEBITE DIN ISTORIA LOCALITĂŢII.
Din documentele parohiei evanghelice din comuna Tărlungeni, reiese că în anii 1713, 1714 şi 1718 comuna a fost bântuită de ciumă, incendii şi inundaţii. In anul 1740 a fost inundaţia ce-a mai mare a râului Tărlung, când strada Racheţilor - azi strada Tărlungului -, a fost luată de apă, precum şi prima clădire a şcolii din localitate. În anul 1578, la 21 iunie, a izbucnit un incendiu atât de devastator, încât a nimicit jumate din sat.
În timpul revoluţiei din 1848 au luat parte 126 de ţărani în luptele din valea Bârsei. Pe teritoriul comunei, în satul Purcăreni, se află un deal, pe vârful căruia au poposit armatele ruseşti, muscalii în timpul revoluţiei din 1848 şi de atunci acest deal se numeşte “Masa muscalului”. S-au ridicate monumente în cinstea eroilor căzuţi la datorie (4 monumente, câte una în fiecare sat).

CONDIŢII FIZICO-GEOGRAFICE.
Complexul depresionar al Bârsei, în care este aşezată şi această comună, a fost cândva un fund de mare, care treptat a fost umplut într-un timp îndelungat, cu aluviuni aduse de apele ce coborau din munţi. Acest fapt a facut ca în unele părţi, depresiunea Bârsei să capete şi un aspect mai neted, de câmpie. Această zonă de câmpie se întinde pe o distanţă apreciabilă în jurul Carpaţilor de curbură. O parte a acestei câmpii o constituie şi câmpia piemontană Săcele în care se încadrează sub aspect geomorfologic şi relieful comunei Tarlungeni.
În relieful comunei Tărlungeni distingem două aspecte: în partea sudică a comunei este o zona de contact dintre câmpia piemontană şi masa orogenică. Comuna este aşezată tocmai în această arie geografica de legătură, delimitată în mod evident de râul Tărlung. Această zonă de contact dintre câmpie şi munte, care nu depaşeşte 700 m înălţime, este formată din roci care nu rezistă prea mult agenţilor externi, care sunt conglomeratele, gresiile, marnele. Cu cât ne îndepărtăm de această zonă, relieful comunei devine mai neted şi mai lin, caracteristic aspectului piemontan, cu o înclinare uşoară şi o altitudine medie de 600 m ( între 640 m şi 520 m), aceasta este a doua formă de relief ce caracterizează geografic comuna Tărlungeni.
Câmpia piemontană a comunei Tărlungeni, se întinde până la limita nordică a acestei comune, înspre Prejmer, Hărman şi Sânpetru. În zona de câmpie formată din depunerea mai multor generaţii din conuri de dejecţie, apa se găseşte la o adâncime foarte mare din cauza straturilor dese de depuneri aluvionare permiabile. In comună, care este aşezată în zona de contact a câmpiei cu muntele, apa este la o adâncime mai mică.

CLIMA
Clima este în general umedă şi rece, temperatura medie anuală fiind de 7.8 C iar nivelul precipitaţiilor anuale este de 747 mm. Temperatura este mai scăzută în luna februarie de-27 C şi temperatura este mai ridicata în luna august de +32.7 C. Precipitaţiile minime în luna Februarie sunt de 29.6 mm şi maxime în Iunie 124.8 mm.
Grosimea stratului de zăpadă a variat între 3 şi 80 cm. Cel mai timpuriu îngheţ este la 21 Septembrie şi cel mai târziu la 24 Mai. Brumele cad destul de timpuriu toamna şi destul de târziu primăvara ca rezultat al curenţilor reci de pe valea Tărlungului.
Vânturile bat mai mult primăvara, mai ales din direcţia vest.

RESURSE ALE SUBSOLULUI
Relieful este relativ variat, de la vârful Ciclomului (1197,4 m) la depresiunea din NV (606,5 m). Terenurile agricole sunt situate în partea de NV, în rest relieful este predominant deluros şi muntos cu importante zone de păşune, acoperit cu păduri de fag şi răşinoase.

HIDROGRAFIE
Din punct de vedere hidrografic, teritoriul comunei se află pe cursul superior al Tărlungului la confluenţa cu Zizinul, care străbat teritoriul de la SE la NV. Aceste cursuri de apă au caracter torenţial cu producere de viituri care revărsându-se pot inunda suprafeţe agricole situate în luncile joase. Aceste cursuri de apă au debite importante ce pot fi folosite foarte bine pentru irigaţii. În bazinul pârâului Zizin se găsesc izvoare de apă minerală care sunt (unele) exploatate.

TIPURI DE SOLURI
Solurile existente în trupul comunei Tărlungeni se pot grupa în patru unităţi de sol şi anume:
-sol brun de pădure-cu textura luto-nisipoasă, cu adâncimea orizontului A de circa 25 cm, Ph 6.30, humus între 6.20-4.90%, adâncimea apei freatice peste 5m.
-sol brun de pădure- slab pozdolit, pseudogleizat, textura luto-nisipoasa, adâncimea orizontului A de circa 25 cm, humus între 4.07-1.40 % apa freatică la peste 5m adâncime, ocupă partea nordică a teritoriului.
-sol brun-gălbui- cu textura luto-nisipoasă, orizontul A de 20 cm, humus între 5.37-1.77 % reacţia slab acidă , Ph-ul fiind 6, cu apa freatică la peste 5 m adâncime, ocupă partea superioară a dealului Tărlungeni.
-sol cu schelet de gresii marmoase cu textura lutoasă , orizontul A de 15 cm, ocupând pante mai mari ale teritoriului.
Din punct de vedere geografic şi geomorfologic, teritoriul administrativ al comunei Tărlungeni, se situeaza în extremitatea sud–estica a Depresiunii Bârsei, urcând până spre vârfurile masivelor Piatra Mare şi Blidaru. Pe acest teritoriu se intâlnesc două unităţi morfostructurale, cu caracteristici diferite.
ZONA MONTANĂ: reprezentată prin versanţii nordici ai masivelor Piatra Mare şi Blidaru, face parte din zona Carpaţilor de Curbură. Caracteristic în geomorfologia com. Tarlungeni este faptul că în zona montană coboară spre Ţara Bârsei pritr-o serie de dealuri care lasă între ele văi largi pe care aşezăriile omeneşti au înaintat, ocupând terasele acestora şi chiar baza versanţilor.
ZONA DEPRESIONARĂ: vetrele localităţiilor Tărlungeni, Zizin şi Purcăreni se află între dealurile care înainteaza spre centrul depresiunii. Vetrele respective se suprapun peste formaţiunile sudice ale unităţii morfostructurale numită piemontul Săcele, unităţi care- geologic- aparţin Ţării Bârsei.
Clima în comună este temperată,
Resurse naturale : argila ce a fost folosită la fabricarea caramizilor, exploatări balastiere, exploatarea masei lemnoase şi izvoarele de apa minerală.

BIODIVERSITATE
Rezervaţii naturale: PURCĂRENI zona Calea Muierii – zonă fosiliferă (rezervaţie paleontologică)

CONDIŢII ECOLOGICE
În prezent probleme cu poluarea nu sunt, nefiind dezvoltata o industrie poluantă. Probleme sunt la Complexul Avicola, care uneori polueaza aerul cu mirosul specific şi cu albia celor doua pârâuri care mai ales vara, sunt poluate prin spălarea autoturismelor şi a covoarelor de către aşa-zişii “turişti” braşoveni.
O problema legata de mediu o reprezinta îndepărtarea şi depozitarea rezidurilor menajere din gospodariile populaţiei. S-au stabilit perimetrele pentru amlasarea rampelor de gunoi în preajma fiecărei localităţi dar vechea mentalitate îi împinge pe săteni să depoziteze gunoaiele tot în albiile pârâurilor. Pe de altă parte, rampa de gunoi amenajată cu caracter temporar la ieşirea spre Budila este total inadecvată pentru perioade mai lungi. Obiectivele pe termen mediu şi lung sunt dezvoltarea serviciului de gospodărie comunală şi terminarea canalizării pentru toată comuna.
Pe teritoriul comunei sunt circa 5 ha de teren afectate de eroziuni.

MĂSURI DE PROTECŢIE
Proiecte în derulare:
Managementul integrat al deşeurilor în zona de sud est a judeţului Braşov
Regularizare curs prâu Valea Satului 2007 – 2008
Strategia de dezvoltare a zonei Metropolitane Braşov – Comisie Protecţia Mediului (ADD Braşov)
Reabilitarea ariei protejate Zona Fosiliferă Purcăreni
Reamenajarea drumurilor forestiere
Sistem integrat de canalizare şi staţie de epurare în zona: Prejmer, Tărlungeni, Budila şi Teliu