Harta Brasov
Catalog Firme Atractii Turistice Cazare - Hoteluri, Moteluri, Pensiuni, etc... Divertisment Administratie Cultura Culte Educatie Sanatate


Min : -6 ºC
Max : -2 ºC
Statistici

Atractii Turistice > Manastiri > Manastirea brancoveanu sambata de sus

Manastirea Brancoveanu - Sambata de Sus
- Sambata de sus, Jud. Brasov
Str. DN1, E68, Făgăraş, Comuna Voila, ramificaţie DL Comuna Sambata de Sus
Tel: 0372 704830
Fax: 0372 704831
Email: manastirea_brancoveanu@yahoo.com
Website: www.manastireabrancoveanu.ro


 GALERIE FOTO
 

 


Aflată pe valea râului Sâmbăta, la poalele Munților Făgăraș, este renumită ca loc de reculegere, mângâiere și întărire sufletească pentru credincioșii și vizitatorii ce se roagă ori poposesc în acest locaș sfânt.

Istoria Mănăstirii Brâncoveanu începe din secolul al XVII-lea. În anul 1654, satul și moșia din Sâmbăta de Sus au întrat în stăpânirea lui Preda Brâncoveanu care a construit o bisericuță din lemn pe valea râului. Pe locul acesteia, în jurul anului 1696, domnitorul Constantin Brâncoveanu, a zidit în piatră o mănăstire pentru a salva ortodoxismul românesc din calea distrugerilor puse la cale de habsburgi. În 1785 mănăstirea a fost distrusa din ordinul generalului Bukow din Viena. În următorii 140 de ani mulți oameni au încercat să reconstruiasca mănăstirea: Mitropolitul Andrei Șaguna, Episcopul Ilarie Pușcariu și călugărița Maria Boroș. Din păcate nici unul nu a reușit să-și pună planurile în aplicare. Cinstea de a deveni al doilea ctitor al Mănastirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus i-a revenit Mitropolitului Dr. Nicolae Bălan, care a început restaurarea bisericii în anul 1926. Sfințirea fiind făcută în anul 1946, după război.

Mitropolitul Nicolae Bălan a păstrat în înteriorul bisericii pictura veche, arhitectura bisericii mănăstirii, încadrandu-se în stilul brâncovenesc.

La exterior, decorația în piatră a încadrărilor de la uși și ferestre, dar mai ales a pilaștrilor sculptați și a panourilor de piatră traforată din pridvorul bisericii dau o deosebita frumusețe acestui monument. Turla bisericii este octogonală la exterior și cilindrică în interior.

Interiorul bisericii, în formă de cruce, e împărțit în altar, naos, pronaos și pridvor. Pictura din pridvorul bisericii e în întregime nouă și cuprinde scene din Vechiul Testament, precum și Judecata de apoi, Raiul și Iadul.

Intrarea din pridvor în pronaos se face printr-o usă de lemn de stejar, fixată într-un ancadrament de piatră sculptată. Pe peretele vestic al pronaosului, unde este pictata Maica Domnului, se află tabloul votiv al ctitorilor Brâncoveni.

În naos, pictura e aranjată în cinci registre: sfinți mucenici, scene din Noul Testament, prooroci, Învierea Domnului și Schimbarea la Față. Pictura în frescă a altarului e dispusă în patru registre: Maica Domnului pe tron, Împărtășirea Apostolilor, Sfinți Ierarhi - în două registre. În anul 1997  au fost mutate în turla noii incinte cele 5 clopote foarte bine armonizate, a căror greutate depașește 2.000 kg.

În anii 1976-1977 s-a împrejmuit suprafața aflată în proprietatea mănăstirii, așezându-se o nouă poartă sculptată în lemn de stejar.

Fântâna "Izvorul Tămăduirii", atestata documentar din sec. al XVI-lea, cea mai veche piesă din incinta mănăstirii, a fost restaurată, mai întâi, de Mitropolitul Nicolae Bălan, iar în zilele noastre s-a construit în jurul ei un baldachin sculptat în lemn de stejar. Tot ca o lucrare de înnoire a Mănăstirii Brâncoveanu se înscrie și renovarea și extinderea altarului din pădure, unde se săvârșesc slujbele religioase în aer liber.

Al treilea ctitor al Mănăstirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus este I.P.S. Dr. Antonie Plămădeală, ales în anul 1982 Arhiepiscop al Sibiului, Mitropolit al Transilvaniei, Crișanei și Maramureșului.

Corpul de clădiri așezat pe latura de nord cuprinde între altele, la parter, o trapeză încăpătoare, bucătarie și chilii, la etaj, casa brâncovenească, o mare bibliotecă, un arhondaric, iar la mansardă muzeul unde sunt expuse icoane vechi pe sticlă și lemn și obiecte de patrimoniu colecționate de I.P.S. Antonie.

Ca o recunoastere a meritelor si suferințelor domnitorului martir, Constantin Brâncoveanu împreună cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu și Matei și cu ginerele său, sfetnicul Ianache, au fost canonizati la 21 iulie 1992 de catre Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, iar sarbatorirea lor se face în 16 august.

Unul din obiectivele cultural-religioase care măresc strălucirea pe care o are Mănăstirea Brâncoveanu este și viitoarea "Academia Sambata - spiritualitate, cultura, arta, stiinta", care a fost inaugurata în 15 august 2003. Este o clădire cu aproximativ 70 de camere, respectiv 130 de locuri și un amfiteatru cu o capacitate de 150 locuri. Sala de conferință, cu lojă și cameră pentru traduceri simultane, este dotata cu aparatura electronica ultramoderna, computere, sistem de sonorizare si videoproiectie.

Una din importantele lucrări executate dupa sfînțirea mănăstirii a fost amenajarea muzeului. Muzeul este amplasat în mansarda amenajată în acest scop, sub acoperisul întregului corp sudic de cladiri. Inaugurat în anul 1996, acesta este o colecție de obiecte: manuscrise, carti vechi și scrisori ale I.P.S. Antonie.

Între cărțile românești vechi prezente aici se afla și o "Carte de învațătură", apărută la Iași în 1643, precum și o "Evanghelie", aparută la București în 1682.

La ora actuală, atelierul de pictură pe sticlă continuă tradiția picturii, meșterii de aici realizând lucrări unice, ce se bucură de apreciere atât în țară cât și peste hotare. Pe pereții muzeului pot fi admirate o serie de icoane vechi pe lemn sau sticlă.

De o mare valoare este colecția numismatică ce reunește sute de monede antice și vechi. Urmeaza colectia obiectelor de cult, în muzeu putând fi admirate obiecte aparținând în mare parte Bisericii Ortodoxe (cruci, potire, discuri, etc.) dar și obiecte care au aparținut Bisericii Româno-Catolice, Anglicane sau Evanghelice și colecția de veșminte liturgice ortodoxe, cuprinzând veșminte vechi în majoritate din Basarabia.

Biblioteca se află în clădirea nouă, alături de muzeu cu picturi vechi pe sticlă și obiecte de cult, deținând una din cele mai bogate colecții de cărți și manuscrise vechi din secolele XIV-XIX. Ea deține astăzi în jur de 35.000 volume de carte, la care se adaugă înca 20.000, donate de mitropolit.Carțile, deși în majoritate cu cuprins teologic, apartin tuturor domeniilor gândirii umane. O serie de lucrări de mare valoare: Chronica Hungarorum, de Thurocz Johannes, tipărită la Couradus Stahel, Brno, 1488; Traite des anciennes ceremonies (1660-1685) și Carte araba (manuscris 1186). De asemenea, aici se găsesc lucrări scrise în alfabetul Braille, destinate cititorilor cu probleme grave de vedere.