Biserica Neagră (în germană Die Schwarze Kirche, în maghiară Fekete Templom) biserică evanghelică în stil gotic din Braşov.

Construită în jurul anului 1380 (probabil începând cu 1377) şi cunoscută iniţial sub numele de Biserica Sfânta Maria, clădirea a fost parţial distrusă dupa marele incendiu din 1689, când a primit numele actual. Biserica Neagră este unul dintre cele mai reprezentative monumente de arhitectură gotică din România datând din secolele XIV-XV.

Construcţia bisericii a început serios în anul 1384 şi a fost finalizată în anul 1477. O inscripţie descoperită în zidul bisericii îl atestă ca prim ctitor pe Thomas despre care aflăm că a murit în anul 1410.

Grav avariată după incendiu, Biserica Neagră a fost refăcută cu ajutorul unor meşteri veniţi din oraşul hanseatic Danzig, pentru că meşterii locali nu mai ştiau să închidă bolţi de dimensiuni atât de mari. Noile bolţi, însă, sunt în stil baroc, nu gotic.

Planul utilizat de către arhitecţi a fost acela de bazilică cu trei nave, egale ca înălţime, înscriindu-se în tipul de biserici–hală preferate în secolele XV-XVI în spaţiul german, de unde proveneau dealtfel unii dintre arhitecţi şi meşteri.

Biserica Neagră este cel mai mare edificiu de cult în stil gotic din sud-estul Europei, măsurând 89 de metri lungime şi 38 de metri lăţime. În această biserică încap circa 5.000 de persoane.

Biserica Neagră este celebră nu doar prin dimensiunile sale ci şi prin alte lucruri: astfel, în cloponiţă se află cel mai mare clopot din spaţiul românesc, un clopot din bronz care cântăreşte 6 tone. Biserica Neagră este cunoscută şi pentru marea sa orgă având circa 400 de tuburi, fiind una din cele mai mari din Europa de Sud-Est. Corul susţinut de contraforţi exteriori decoraţi cu edicole care adăpostesc statui de sfinţi constituie unul din puţinele exemple de acest tip din Transilvania.

Colecţia de covoare orientale a Bisericii Negre este cea mai bogată de acest tip din România. Săptămânal se organizează un concert de orgă.


Biserica Neagra

Aşezat în inima ţării noastre într-un peisaj de o rară frumuseţe, Braşovul, centru administrativ al judeţului cu acelaşi nume, are o istorie de aproape 800 de ani.

Printre monumentele culturale ale ţării, Biserica Neagră, care domină şi astăzi centrul medieval al oraşului, joacă un rol deosebit. Ea este unul dintre cele mai importante şi cu siguranţă cel mai impozant monument creat de către saşii ardeleni în istoria lor de 850 de ani.

Numele de “Biserica Neagră” i s-a atribuit principalei biserici evanghelice-luterane de limbă germană din Braşov după incendiul catastrofal din anul 1689, cand a ars practic tot oraşul. Flăcările şi fumul i-au înnegrit zidurile, dar somptuozitatea şi grandoarea bisericii nu au putut fi distruse.
Biserica Neagră, cu o lungime de 89 m este cea mai mare biserică gotică între Viena şi Constantinopol. Construcţia ei a fost începută în stil gotic sub prim-preotul Thomas Sander în anul 1383 pe locul unei biserici din prima jumătate a secolului al XIII-lea. în mare parte terminată, biserica a suferit distrugeri serioase în timpul primei invazii turceşti în anul 1421. Până în anul 1477 construcţia s-a încheiat şi biserica a fost sfinţită, hramul ei fiind Sfânta Fecioară. Din cele două turnuri prevăzute în planul iniţial în partea de vest a bisericii, a fost realizat numai cel de sud-vest, ridicându-se la o înălţime de 65 m.

În anul 1542, reformatorul Johannes Honterus a introdus aici slujba evanghelică în limba germană. Odată cu aceasta sunt realizate primele succese ale reformei religioase din Ardeal. În legătură cu Reforma, amintim tabloul pictorului sas Fritz Schullerus (1866 – 1898), expus pe peretele frontal al navei laterale sudice. Tabloul reprezintă depunerea jurământului de către consiliul oraşului Braşov pe noua învăţătură (1543).

În anul 1689, în timpul marelui incendiu, biserica a suferit mari daune. Refacerea ei a durat, ca şi construcţia, aproape o sută de ani. În această perioadă, impozantul acoperiş, cu înălţimea sa de 20 m, primeşte forma acuală caracteristică, acoperind acum şi galeria de trafouri iniţial descoperite, care la înălţimea streşinii, înconjoară întreaga biserică. Prin reconstrucţia spaţiului interior, caracterul său gotic s-a pierdut.

Bolţile originale gotice au fost înlocuite cu o boltă cilindrică barocă (de culoare turcoaz). În perioada mişcării pietiste, care şi-a exercitat influenţa din Germania până în Ardeal, viaţa bisericească a cunoscut o puternică intensificare. Până şi imensa Biserică Neagră devenise neîncăpătoare pentru populaţia credincioasă a Braşovului. Între anii 1710 – 1720, în navele laterale au fost adăugate galerii baroce cu scopul de a mării capacitatea bisericii, pentru a-i cuprinde pe toţi credincioşii participanţi la slujbele divine. Galeriile au fost realizate cu mare sensibilitate, încadrându-se perfect în ansamblul arhitectural.

Frecventele cutremure de pământ, pe de o parte, şi gresia moale folosită la construc]ie, pe de alta, au impus lucrri continue de întreţinere. Deja între anii 1654 – 1656 a fost necesară consolidarea arcului de triumf cu două contraforturi exterioare masive. Alte lucrări de restaurare au fost efectuate în secolul al XIX-lea şi al XX-lea. Restaurarea din anii 1937 – 1944 a consolidat în special corul. Din cauza celui de-al doilea război mondial, ea a fost întreruptă. Statuile de pe pilaştrii corului, datând din secolul al XV-lea, puternic avariate din cauza intemperiilor, au fost înlocuite cu copii, iar originalele înegrite în marele incendiu au fost aşezate în interiorul bisericii (în partea de vest), unde pot fi admirate şi astăzi. Şi fialele cu cruci florale au trebuit să fie înlocuite. Între anii 1970 şi 1984, au fost realizate lucrări ample şi costisitoare de restaurare la acoperiş, la faţada sudică şi în interiorul bisericii. În anul 1984, a fost posibilă resfinţirea bisericii.

La toate ferestrele au fost montate geamuri noi, care au efect filtrant, reţinând ultravioletele (foarte dăunătoare pentru covoare şi antedependente). Pentru aceasta a fost necesară o comandă specială în Germania.

Trebuie menţionat, că Biserica Neagră nu a fost niciodată catedrală episcopală.
Orga Bisericii Negre - una din cel mai mari din sud-estul Europei - este renumita pentru sonoritatea ei de o rara frumusete. Cu circa 400 de tuburi, a fost construita intre anii 1836-1839 de catre constructorul de orgi Buchholz din Berlin. In ultimele decenii, in lunile de vara se organizeza stagiuni de concerte cu muzica de orga. De asemenea, s-au facut inregistrari pentru discuri. In anul 1924, s-a extins galeria din fata orgii, pentru a permite sustinerea unor concerte mari de muzica sacra cu participarea corului bisericii. Un tezaur deosebit de valoros al Bisericii Negre il constituie covoarele anatolice din secolele XVII-XVIII care in ansamblul lor reprezinta una din cele mai bogate colectii de covoare anatolice din Europa.

Covoarele din regiunile Brussa, Usak si Ghiordes din Asia Mica, renumite centre ale artei confectionarii covoarelor, au fost donate bisericii de catre breslele mestesugarilor din oras, de catre negustori si alti cetateni ai orasului. Diversitatea motivelor si bogatia coloritului stralucit al acestora confera interiorului bisericii un farmec deosebit.

În încheiere, se poate spune că la Biserica Neagră ideea construcţiei gotice a fost realizată în mod clasic: “Vizitatorul este absorbit de pâlnia portalelor şi condus prin aleea coloanelor, inescapabil, spre altar. Privirea îi este atrasă spre înălţimi…” (D. von Oppen). Cine pătrunde în biserică prin portalul de vest, are senzaţia că trece din întuneric spre lumină. Cu cât se apropie mai mult de altar, cu atât se luminează mai mult. Credinciosul presimte că, dincolo de lucrurile care îi pot fi reprezentate, se va ridica şi el cândva către adevărata lumină.

Programul de vizitare:

15.iunie - 15 septembrie 10.00-17.00

16.septembrie - 14 iunie 10.00-15.30

Concerte de orga: marti, joi si sambata