Brasov Istoric
Braşov (în germană Kronstadt, maghiară Brassó, latină Corona, poloneză Braszów)
• Epoca pietrei (neolitic) - primele urme de locuire ale oraşului
• Epoca bronzului - atestată arheologic;
• 1235 – prima atestare documentară în Catalogul Ninivensis cu numele de Corona; Braşovul a mai fost menţionat de-a lungul timpului, în documente, şi sub alte denumiri Barasu (1252), Brasu (1271), Brasov (1288), Kronstadt şi Brassó.
• Secolul XIV - începe ridicarea impresionantului sistem de fortificaţii al cetăţii medievale;
• A doua jumătate a secolului XIV - Brașovul este confirmat drept centru administrativ şi ecleziastic al Ţării Bârsei;
• Secolul XIV - burgul era concentrat în jurul Pieţei Sfatului de astăzi şi al Bisericii Sfânta Maria, astăzi Biserica Neagră, construită între anii 1383 şi 1477;
• Secolul XIV - Braşovul devine cea mai importantă aşezare din depresiune şi una dintre cele mai mari localităţi urbane din Transilvania în privința producţiei meşteşugăreşti, fiind
totodată un mare centru comercial;
• Secolul XVII - a fost terminat sistemul de fortificare, care se compunea din: zidul de incintă, dublat sau triplat în zonele expuse, întărit de 28 de turnuri în plan pătrat, opt bastioane şi patru porţi;
• 1736 - se construieşte o şosea spre Ţara Românească prin pasul Timiş;
• 1737 - Piaţa Sfatului este pavată cu piatră;
• 1776 - a fost construit cel mai reprezentativ edificiu baroc, Biserica romano-catolică Sfinţii Petru şi Pavel;
• Sfârşitul secolului XVII şi prima jumătate a secolului XVIII
- epoca de înflorire a comerţului românesc la Braşov;
• 1784 -1787: este construită Biserica
ortodoxă greacă Sf. Treime;
• 1823 - se înfiinţeză la Braşov prima fabrică - Fabrica de stofe "Wilhelm Scherg&Comp";
• 1835 - este înfiinţată "Casina română";
• 1851 - a luat fiinţă primul gimnaziu din Braşov, astăzi Colegiul Naţional Andrei Şaguna;
• 1873 - are loc inaugurarea Gării Braşov, odată cu prima linie ferată Braşov – Sighişoara;
• 1882 - are loc premiera naţională a operetei "Crai Nou" a lui Ciprian Porumbescu ;
• 1892 - au început să funcţioneze primele posturi telefonice la Braşov;
• 1898 - a fost terminată construcţia Palatului Finanţelor, actualul sediu al Primăriei;
• 7 decembrie 1918 - primarul german dr. Ernst Karl Schnell, alături de reprezentanţi ai naţionalităţilor
locale a salutat intrarea armatei române în Braşov;
• În zilele noastre, putem spune că Braşovul, prin poziţia şi activitatea sa, este un oraş european cu funcţii complexe şi bine definite.
Brasov - Oraşul Turistic
BISERICA NEAGRĂ - localizare
Pe latura de nord- vest a Pieţei Sfatului se înalţă impozantă Biserica Neagră. De la 1385 când încep lucrările de construcţie şi până la incendiul din 1689 biserica s-a numit Sf. Maria. După incendiu, datorită culorii zidurilor arse, a primit denumirea de Biserica Neagră şi este cunoscută ca simbol al artei gotice transilvănene. Se remarcă din această perspectivă cele 5 portaluri executate în a doua jumătate a sec. al XV-lea, foarte bogat decorate, specific ultimei faze a goticului şi reprezentative pentru goticul flamboyant din zona centrală şi estică a Europei. Biserica adăposteşte o
importantă şi valoroasă colecţie de covoare orientale (peste 100). Stranele din interior constituie un alt element de patrimoniu al Bisericii Negre, la care se adaugă şi renumita orgă, cu 4.000 de tuburi, instalată în anul 1839.
CATEDRALA ROMANO CATOLICĂ
Clădirea bisericii construită în stil baroc, datează din anii 1776-1782;
a fost ridicată pe locul bisericii
mănăstirii dominicane Sfinţii Petru şi Pavel.
BISERICA SF. TREIME
Biserica ortodoxă română, construită în a doua jumătate a secolului XVIII (1786), este un monument reprezentativ pentru românii din Braşov. Pictura bisericii este realizată de către Mişu Pop, iar decoraţia exterioară este în stil baroc.
BISERICA SF. NICOLAE
Atestată documentar în anul 1292, amintită de bula papală de la 1399, biserica Sf. Nicolae se construieşte din piatră începând cu anul 1495 prin aportul ctitoricesc al voievozilor de peste munţi (Vlad Călugărul, Neagoe Basarab, Mihai Viteazul, Petru Cercel, Aron Vodă, Gheorghe Ştefan ş.a.), adăugându-i-se ulterior alte trei paraclise de slujbă. Plastica bisericii cuprinde elemente gotice, renascentiste şi baroce, fiind în fapt o sinteză a acestor stiluri sub înrâurire bizantină. Aici a fost înmormântat, respectându-i-se dorinţa testamentară, Nicolae Titulescu (1882-1941), fost Ministru de Externe al României. Biserica Sfântul Nicolae a fost renovată în perioada interbelică prin grija localnicilor şi păstrează fresce executate de marele pictor Mişu Pop.
MĂNĂSTIREA FRANCISCANILOR
Ansamblu arhitectural datat în jurul anului 1500 a fost restaurat în secolele XVI-XVIII, în prezent mai există biserica şi claustrul. Se remarcă vechiul portal gotic şi elemente decorative în stil baroc.
BISERICA SF. BARTOLOMEU
Construcţia sa a început în 1223, fiind cea mai veche clădire existentă în judeţul Braşov. Stilul architectural păstrează elemente romanice şi gotice timpurii. Turnul actual a fost ridicat în 1842, în locul celui prăbuşit în 1833.
CATEDRALA ORTODOXĂ “ADORMIREA MAICII DOMNULUI”
Monument de arhitectură românească ridicat în anii 1895-1896, după modelul bisericii greceşti din Viena. Turnul construit în stil bizantin deasupra casei parohiale a fost distrus de cutremurul din 1940. În 1972, în urma restaurării i s-a redat înfăţişarea originală.
SINAGOGA DE RIT ORTODOX
În 1877 s-a constituit la Braşov o nouă comunitate de rit ortodox (tradiţionalistă) care şi-a construit sinagoga din str. Castelului. Sinagoga a fost devastată de către legionari în perioada celui de-al doilea război mondial.
SINAGOGA
A fost construită în anul 1899 după planurile arhitectului Leopold Baumhorn, format la Şcoala Vieneză. Sinagoga a fost inaugurată la 20 august 1901. Construcţia cu elemente de Art-Nouveau, care se remarcă pe faţadă, datează din 1915
Brasov - Oras cultural
MUZEUL DE ISTORIE
În piaţa centrală a vechii cetăţi se ridică în anul 1420 primăria oraşului, numită odinioară “Rathaus” sau “Casa Sfatului”. Parterul mai păstrează elemente ale stilului gotic, iar etajul şi turnul sunt construite în stilul Renaşterii şi al Barocului. Din 1950 clădirea găzduieşte Muzeul de Istorie a judeţului Braşov.
Expoziţia permanentă a Muzeului Judeţean de Istorie Braşov: “Braşov – istorie, cultură, civilizaţie” este organizată în 17 săli cu 3334 piese expuse în 123 vitrine şi cu o suprafaţă grafică totală desfăşurată de 210 mp (50 panouri). Expoziţia este structurată pe trei sectoare: arheologie (subsol), istorie medie (parter), istorie modernă (etaj).
MUZEUL PRIMEI ŞCOLI ROMANESTI
Prima Şcoală Românească, construită în 1495 păstrează elementele stilului baroc de la modificările care i-au fost aduse în anii 1760-1761. Între 1557 şi 1583 Diaconul Coresi tipăreşte aici 17 titluri în română şi slavonă, pe hârtie fabricată într-o manufactură braşoveană.
Muzeul Primei Şcoli Româneşti este compus din mai multe camere, şi anume: Sala de clasă „Anton Pann” care aminteşte nu numai de popasurile merelui povestitor Anton Pann dar şi de şcoala veche, în jurul căreia s-a fondat un focar de cultură, aici tipărindu-se cele dintâi cărţi de cultură în limba română,scriindu-se prima cronică cu subiect românesc, prima gramatică românească, primul calendar almanah în literatura română; Sala „Diaconul Coresi” ale cărei exponate sunt: “Cazania a II-a” (“Cartea românească cu învăţătură”), “Psaltirea”, “Sbornicul”, “Octoihul” ş.a.; Sala „Cartea, factor de unitate naţională”, unde, cele peste 80 hrisoave domneşti, înscrise pe pergament şi aurite, confirmă permanentele legături între ţinuturile româneşti şi, unde sunt expuse cele mai valoroase monumente de limbă română medievală printre care se numără: ”Biblia de la Bucureşti”(1688), ”Cazania lui Varlaam”(1643), ”Îndreptarea legii” de la Târgovişte(1652),ş.a. Sala „Cartea şi Cărturarii braşoveni” – copiştii, traducătorii, creatorii de limbă literară, muzică şi artă, toţi aceştia sunt reprezentaţi aici prin câteva dintre valorile adăpostite în arhiva istorică a muzeului printre care sunt: “Omiliarul” din veacurile XI-XII, Molitvelnicul popei Bratu, Parimiarul protopopului Vasile, alături de tablourile în ulei pe pânză ale fondatorului liceului “Andrei Şaguna”, precum şi opereta “Crai nou” a lui Ciprian Porumbescu. „Sala cu vatră”- un mic colţ etnografic reprezentat de vatră, icoane pe sticlă şi obiecte casnice amintind de caracterul săsesc al Scheiului în perioada medievală. Alături se află, recent restaurat, Complexul muzeal din incinta bisericii Sf. Nicolae, care expune în cca 30 camere, valori menite să confirme tradiţiile de cultură şi artă pe care le-a înscris Scheii braşovului în patrimoniul naţional. Tematic sunt organizate aici expoziţiile: „Junii braşoveni”, „Scheii braşovului în pictura lui Ştefan Mironescu”, „Muzeul Tudor Ciortea”, „Muzeul Ex libris”, „Muzeul Nicolae Titulescu”, „Muzeul Ion Colan”, urmând a se organiza „Muzeul Patrimoniului naţional şi universal”.
MUZEUL DE ETNOGRAFI
Muzeul de Etnografie din Braşov este consacrat etnologiei regionale din sud-estul Transilvaniei, civilizaţia comunităţilor rurale din zona Bran, zona Rupea, Ţara Oltului şi Ţara Bărsei. Ca structură administrativă, Muzeul de Etnografie funcţionează în trei locaţii: Braşov, Săcele şi Rupea. În pavilionul central Braşov este organizat o amplă expoziţie permanentă care cuprinde, într-o tratare succintă, o îndeletnicire comună tuturor zonelor etnografice: meşteşugul ţesutului şi aplicarea lui funcţionala în organizarea interiorului şi în costumul popular. Prezentarea are un pronunţat caracter pedagogic, cu accent pe reconstituirea autenticităţii contextului rural prin unelte, tehnologii şi produse specifice.
MUZEUL DE ARTĂ
Muzeul de Artă Braşov, gazduit intr-o clădire în stil secession, realizată după proiectul lui M. Wagner în anul 1902, adăposteşte în sălile de la etaj o Galerie Naţională ce reuneşte opere aparţinând celor mai valoroşi artişti români. Expunerea ilustrează evoluţia artei româneşti de la anonimii transilvăneni din secolele XVII-XVIII până la creaţiile unor artişti contemporani. Remarcabilă prin valoarea sa este colecţia Nicolae Grigorescu, a doua ca mărime din ţară. La subsolul muzeului este amenajată expoziţia de Artă Decorativă Europeană şi Orientală, ce înfăţişează vizitatorilor piese de porţelan şi sticlărie produse în vestitele manufacturi de la: Meissen, Delft, Sevres, Capo di Monte, Murano şi atelierele din ţară.
MUZEUL „CASA MUREŞENILOR”
“Casa Mureşenilor” s-a înfiinţat în anul 1968, ca urmare a donaţiei făcute de urmaşii familiei Mureşianu. Ei puneau astfel în operă testamentul cultural al lui Iacob Mureşianu, oferind statului român, în vederea organizării unui muzeu, spaţiul necesar, o foarte valoroasă colecţie de mobilier, pictură, sculptură şi mai ales o arhivă de o inestimabilă valoare culturală, numărând peste 25.000 de documente. Muzeul este consacrat memoriei mai multor membri ai acestei familii cu mari merite în viaţa culturală şi politică a vremii lor.
Arhiva Mureşenilor este una dintre cele mai bogate şi importante arhive de familie. Conducând timp de mai bine de o jumătate de secol “Gazeta Transilvaniei”, Mureşenii au corespondat cu toţi fruntaşii politici ai vremii lor, atât din Ardeal cât şi din celelalte provincii locuite de români. Pe lângă corespondenţa politică, în Arhiva Mureşenilor se găsesc – sporindu-i valoarea culturală – numeroase manuscrise ale Mureşenilor şi ale corespondenţilor ziarelor conduse de ei. Atrage atenţia şi prezenţa documentelor legate de istoria imnului naţional, “Deşteaptă-te, Române”, creaţie a nemuritorului Andrei Mureşanu.
Muzeul “Casa Mureşenilor” se îndreaptă spre transformarea într-un complex de case memoriale dedicate amintirii unor mari personalităţi braşovene. În 24 iunie 2006 a fost deschisă Casa “Ştefan Baciu”
TEATRUL SICĂ ALEXANDRESCU
Teatrul a fost inaugurat în 1946 sub denumirea “Teatrul de Stat”, pentru ca în 1968, regizorul Sică Alexandrescu, directorul institutiei, să-i modifice denumirea în “Teatrul Dramatic”. Fiind un teatru de repertoriu, în prezent îşi desfăşoară activitatea într-un edificiu inaugurat în 1959. Acesta dispune de două săli: sala mare cu 750 de locuri şi sala mică “Studio ‘82”, cu o capacitate de 60 de locuri.
FILARMONICA BRAŞOV
Iniţial, Societatea Filarmonică din Braşov (Kronstadter Philharmonische Gesellschaft) era o asociaţie muzicală a saşilor, dar ea era deschisă tuturor cetăţenilor oraşului, indiferent de naţionalitate. Această deschidere interculturală se concretiza în colaborarea cu dirijori şi solişti români, în conlucrarea cu asociaţiile corale săseşti, româneşti şi maghiare şi nu în ultimul rând, în promovarea creaţiei compozitorilor braşoveni. În primul său concert, Societatea Filarmonică Braşoveană a prezentat în data de 6 mai 1878, Uvertura la opera “Flautul fermecat” de W.A. Mozart şi Simfonia a VI-a de L.v. Beethoven, sub bagheta lui Anton Brandner, considerat fondatorul şi primul dirijor al acestei Societăţi. Calitatea muzicienilor Filarmonicii s-a afirmat cu strălucire în concertele prezentate sub bagheta unor maeştrii ca Franz Liszt, Ciprian Porumbescu şi George Enescu.
În cadrul Filarmonicii îşi desfaşoară activitatea pe lângă Orchestra Simfonică, Orchestra de Cameră şi Quartetul Gaudeamus.
OPERA BRAŞOV
Opera din Braşov a fost înfiinţată în anul 1953 sub numele de “Teatru Muzical”. Creşterea valorică a colectivului şi a spectacolelor, ca şi succesele naţionale şi internaţionale au dus la transformarea Teatrului Muzical în Operă.
CENTRUL CULTURAL ”REDUTA”
Vechea clădire a Redutei, ridicată în sec. al XVIII-lea, a servit iniţial ca teatru, sală de concerte şi baluri. Clădirea a fost demolată în anul 1892 şi reclădită între anii 1893-1894 din fondurile Băncii “Kronstadter Allgemeine Sparkasse”. A purtat numele de “Reduta” după o vestită sală din Viena şi a funcţionat ca cinematograf, teatru şi sală de baluri şi concerte.
Imobilul este nominalizat ca monument istoric şi face parte din Centrul Istoric al Braşovului cu titlul de Rezervaţie de Arhitectură. În prezent, instituţia găzduieşte mai multe manifestări culturale, printre care concerte ale Filarmonicii, expoziţii, concerte de muzică modernă şi piese de teatru.
Sursa: Site-ul oficial al Primariei Municipiului Brasov – www.brasovcity.ro